Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită aspectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană). Subfamilia din care fac parte este Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae (ordinul Nidovirales). Există patru genuri de CoV-uri: Alfacoronavirusuri (alphaCoV), Betacoronavirusuri (betaCoV), Deltacoronavirusuri (deltaCoV) și Gammacoronavirusuri (gammaCoV).
Caracterizarea genomică a arătat că alfaCoV și betaCoV sunt răspândite de la lilieci și rozătoare, în timp ce deltaCoVs și gammaCoV sunt originare de la speciile aviare.
Membrii acestei mari familii de virusuri pot provoca boli respiratorii, enterice, hepatice și neurologice la diferite specii de animale, inclusiv cămile, bovine, pisici și lilieci. Până în prezent, au fost identificate șapte CoV-uri umane. Unele dintre CoV au fost identificate la mijlocul anilor 1960, în timp ce altele au fost detectate doar în noul mileniu.
2% din populație: purtători sănătoși ai unui coronavirus
În general, estimările sugerează că 2% dintre indivizii unei populații sunt purtători sănătoși ai unui CoV și că aceste virusuri sunt responsabile pentru aproximativ 5% până la 10% din infecțiile respiratorii acute.
Printre CoV-urile umane obișnuite se întâlnesc: HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 (betaCoV); HCoV-229E și HCoV-NL63 (alfhaCoV). Ele pot provoca răceli obișnuite și auto-limitarea infecțiilor respiratorii superioare la persoanele imunocompetente. La subiecții imunocompromiși și la vârstnici, pot apărea infecții ale tractului respirator inferior.
Alte COV-uri umane: SARS-CoV, SARS-CoV-2 și MERS-CoV (betaCoV). Acestea provoacă epidemii cu severitate clinică variabilă care prezintă manifestări respiratorii și extra-respiratorii. În ceea ce privește SARS-CoV, MERS-CoV, rata mortalității este de până la 10%, respectiv 35%.
Noul SARS-CoV-2 (COVID-19) aparține categoriei betaCoV. Noul virus a fost denumit inițial „2019-nCoV” și apoi i s-a schimbat numele în SARS-CoV-2 de către Coronavirus Study Group (CSG) al Comitetului internațional pentru taxonomia virușilor (ICTV), deoarece s-a dovedit a fi înrudit cu virusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV).
Ca și celelalte COV, este sensibil la razele ultraviolete și la căldură. Mai mult, aceste virusuri pot fi efectiv inactivate de solvenți lipidici, incluzând eter (75%), etanol, dezinfectant conținând clor, acid peroxiacetic și cloroform. Nu sunt distruse de clorhexidină.
Transmiterea de la om la om a SARS-CoV-2 are loc în principal între membrii familiei, inclusiv rudele și prietenii care au avut contactat apropiat/strâns cu pacienții sau cu purtătorii asimptomatici.
Perioada de incubație COVID-19: de la 3 zile la 2 săptămâni
Pe baza datelor obținute de la primele cazuri din Wuhan și a investigațiilor efectuate de CDC-ul din China și CDC-urile locale, timpul de incubație ar putea fi, în general, de la 3 până la 7 zile, dar poate ajunge și până la 2 săptămâni, deoarece cel mai lung timp de la infecție până la apariția simptomelor a fost de 12,5 zile (95% CI, de la 9.2 la 18). Datele arată că această nouă epidemie s-a dublat la fiecare șapte zile, în timp ce numărul de reproducere de bază (R0 – numărul de reproducere de bază al unei infecții ) este de 2,2. Cu alte cuvinte, în medie, fiecare pacient transmite infecția către alte 2,2 persoane. De remarcat, estimările R0 ale epidemiei SARS-CoV în 2002-2003 au fost de aproximativ 3. COVID-19 este contagios în perioada de latență. Este foarte transmisibil la vârstnici și la persoanele cu boli cronice, iar vârsta medie a pacienților îmbolnăviți a fost de 47-59 ani, dintre aceștia 41,9-45,7% fiind femei.
Genomul virusului codifică patru proteine structurale esențiale, incluzând glicoproteina spike (S), o proteină mică de înveliș (E – envelope), o proteină matricială (M) și o proteină a nucleocapsidei (N), precum și alte multe proteine accesorii, care interferează cu răspunsul imun înnăscut al gazdei. Deoarece legarea glicoproteinei SARS-CoV-2 Spike (S) și de receptorul ACE2 este o etapă critică pentru intrarea virusului, afinitatea virus-receptor este foarte intens studiată în prezent.
Modul de intrare al SARS-CoV-2 (COVID-19) în celule se face cu ajutorul receptorului pentru enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2). Genomul virusului codifică patru proteine structurale esențiale, incluzând glicoproteina spike (S), o proteină mică de înveliș (E – envelope), o proteină matricială (M) și o proteină a nucleocapsidei (N), precum și alte multe proteine accesorii, care interferează cu răspunsul imun înnăscut al gazdei. Deoarece legarea glicoproteinei SARS-CoV-2 Spike (S) și de receptorul ACE2 este o etapă critică pentru intrarea virusului, afinitatea virus-receptor este foarte intens studiată în prezent.
În plămânul uman normal, ACE2 este exprimat pe celule epiteliale alveolare de tip Ⅰ și Ⅱ. Printre ele, 83% din celulele alveolare de tip II exprimă ACE2. Bărbații au un nivel ACE2 mai ridicat în celulele alveolare decât femeile. Asiaticii au un nivel mai mare de expresie ACE2 în celulele alveolare decât populațiile albe și afro-americane. Legarea SARS-CoV-2 pe ACE2 provoacă o expresie crescută a receptorului ACE2, care poate duce la deteriorarea celulelor alveolare. Deteriorarea celulelor alveolare poate, la rândul său, să declanșeze o serie de reacții sistemice și chiar moarte. Receptorul ACE2 este prezent în abundență și pe enterocitele intestinului subțire, ceea ce poate ajuta la înțelegerea căilor de infecție și a manifestărilor digestive ale bolii.
Care sunt manifestările infecției cu COVID-19?
Dintre manifestările clinice obișnuite, cele mai frecvente sunt: febra (88,7%), tusea (67,8%), oboseala accentuată (38,1%), producție de spută (33,4%), dificultățile de respirație (18,6%), durerile în gât (13,9%) și durerile de cap (13,6%). Mai puțin obișnuite sunt simptomele gastrointestinale: diareea (3.8%) și vărsăturile (5.0%).
Chinezii de la CDC au împărțit manifestările clinice ale bolii după severitatea sa:
- Boala ușoară: non-pneumonie și pneumonie ușoară – în 81% din cazuri.
- Boală severă: dispnee, frecvență respiratorie ≥ 30 / min, saturație de oxigen în sânge (SpO2) ≤ 93%, raport PaO2 / FiO2 [raportul dintre presiunea arterială a oxigenului PaO2 și fracția de oxigen inspirat, FiO2] <300 și / sau infiltrat pulmonar> 50% în 24 până la 48 de ore – în 14% din cazuri.
- Boală critică: insuficiență respiratorie, șoc septic și / sau disfuncție multiplă de organe (MOD) sau insuficiență (MOF) – în 5% din cazuri.
Cum arată analizele celor infectați cu COVID-19?
Paraclinic, majoritatea pacienților au avut număr normal sau scăzut de leucocite și limfocitopenie. În cazurile severe, s-a observat o creștere semnificativă a ureei și creatininei, a numărului de neutrofile, D-dimerilor, cu limfopenie marcată. În plus, factorii inflamatori, cum ar fi interleukinele IL-6, IL-10 și factorul de necroză tumorală (TNF-α), sunt crescuți, ceea ce indică starea sistemului imunitar al pacienților. Mai mult decât atât, imagistica a arătat că pe tomografia computerizată toracică se puteau observa arii mari de opacitate cu aspect de sticlă matifiată (56,4%) și opacitate bilaterală (51,8%), uneori cu o morfologie rotunjită și o distribuție pulmonară periferică. De remarcat că o parte dintre pacienți pot prezenta imagini CT normale.
Din păcate, aceste date se bazează pe studii inițiale asupra actualei pandemii și vor fi necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele de transmitere, timpii de incubație, cursul clinic și durata infecțiozității.
Cercetătorii din întreaga lume s-au reunit pentru a evalua sistematic terapeutica experimentală, deoarece există multe studii mici, care folosesc diferite metodologii, dar care nu ne pot oferi dovezile clare și puternice de care avem nevoie cu privire la tratamentele care ajută la salvarea de vieți.
Opțiuni terapeutice în gestionarea infecției cu coronavirus
Majoritatea opțiunilor terapeutice disponibile pentru gestionarea COVID-19 se bazează pe experiențele anterioare din tratarea SARS și MERS-CoV. Conform ghidurilor OMS, pacienții infectați vor primi îngrijiri suportive, inclusiv oxigenoterapia, terapia de reechilibrare hidroelectrolitică și antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene secundare. OMS recomandă, de asemenea, izolarea pacienților suspectați sau confirmați pentru COVID-19. Principalele medicamente terapeutice care ar putea fi eficiente în gestionarea COVID-19 includ Remdesivir, Lopinavir / Ritonavir sau în combinație cu interferon-β, plasmă convalescentă și anticorpi monoclonali (mAbs). Cu toate acestea, înainte de a utiliza aceste medicamente pentru pacienții cu pneumonie COVID-19, trebuie efectuate studii clinice de eficacitate și siguranță. Prin urmare, OMS și partenerii săi organizează un studiu multicentric în care unele dintre aceste tratamente testate sunt comparate între ele, pentru a arăta care sunt tratamentele cele mai eficiente. Acest studiu mare, internațional, denumit studiul SOLIDARITĂȚII (SOLIDARITY), este conceput pentru a genera date solide și de încredere. Multe țări au confirmat deja că se vor alătura studiului SOLIDARITY – Spania, Elveția, Franța, Norvegia, Iran, Argentina, Bahrain, Canada, Africa de Sud și Thailanda.
Autor:Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu, doctor în biologie moleculară
Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu este doctor în biologie moleculară, medic specialist medicină de familie, consilier nutrițional și specialist siguranță alimentară, consilier nutrigenomică.
Bibliografie
Ashour HM, Elkhatib WF, Rahman MM, Elshabrawy HA. Insights into the Recent 2019 Novel Coronavirus (SARS-CoV-2) in Light of Past Human Coronavirus Outbreaks. Pathogens. 2020 Mar 4;9(3). pii: E186.
Baden LR, Rubin EJ. Covid-19 – The Search for Effective Therapy.N Engl J Med. 2020 Mar 18.
Guan WJ, Ni ZY, Hu Y, Liang WH, Ou CQ, He JX, et al. Clinical characteristics of coronavirus disease 2019 in China. N Engl J Med. 2020 Feb. 28
Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak – an update on the status.Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11.
https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19—18-march-2020 Accessed 19th of March 2020
Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, et al. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J. 2020
Sun P, Lu X, Xu C, Sun W, Pan B.Understanding of COVID-19 based on current evidence.J Med Virol. 2020 Feb 25
Wang W, Tang J, Wei F. Updated understanding of the outbreak of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) in Wuhan, China. J Med Virol. 2020;92(4): 441–7
Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72 314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA. 2020 Feb 24