Puțină lume a auzit despre un concept care reprezintă astăzi o preocupare la nivel mondial, si anume foamea ascunsă. Pentru a putea înțelege mai bine ar trebui să dam întâi o definiție a unor termeni.
Foamea este definită clasic ca o suferință legată de lipsa hranei. Mai există și termenul de malnutriție însemnând o afecțiune fiziologică anormală, de obicei datorată consumului unor cantității greșite și / sau a unor feluri de alimente necorespunzătoare. În această categorie includem subnutriția și supranutriția (obezitatea). Pe o altă treaptă definim subnutriția: deficiențe de energie, proteine și / sau micronutrienți.
Ne apropiem astfel de definiția foamei ascunse (hidden hunger) care este o formă de subnutriție care apare atunci când aportul sau absorbția de vitamine și minerale este prea scăzută pentru a menține o sănătate și o dezvoltare bună la copii și o funcție fizică și mentală normală la adulți.
Cauzele includ dieta săracă, boala sau nevoile crescute de micronutrienți care nu sunt îndeplinite în timpul sarcinii și alăptării, precum și probleme de sănătate, cum ar fi boli, infecții sau paraziți.
Poate părea paradoxal dar, deși majoritatea oamenilor cred că a avea senzația de sațietate după un prânz bogat, înseamnă ca totul este în ordine, lucrurile stau cu totul altfel.
Trecerea de la dietele tradiționale bazate pe alimente procesate minim la alimente și băuturi puternic procesate, bogate în energie, sărace în micronutrienți este cea care a dus la obezitate și boli cronice legate de dietă.
Foamea ascunsă poate coexista cu supraponderalitatea / obezitatea atunci când o persoană își asigură necesarul energetic din macronutrienți, cum ar fi grăsimile și carbohidrații.
Femeile și copiii au nevoi mai mari de micronutrienți. Cele mai recunoscute deficiențe de micronutrienți la toate vârstele, în ordinea prevalenței, sunt cauzate de lipsa de iod, fier și zinc. De asemenea, sunt frecvente aporturile scăzute ale altor micronutrienți esențiali, cum ar fi calciul, vitamina D și vitaminele B, precum folatul.
Deficiențele de vitamină A și zinc afectează negativ sănătatea și supraviețuirea copilului prin slăbirea sistemului imunitar. Lipsa de zinc afectează creșterea și poate duce la oprirea creșterii la copii. Deficitele de iod și fier împiedică copiii să-și atingă potențialul fizic și intelectual. Starea nutrițională a femeilor în perioada de concepție și în timpul sarcinii are efecte pe termen lung pentru creșterea și dezvoltarea fătului. Aproape 18 milioane de bebeluși se nasc anual în întreaga lume cu leziuni cerebrale din cauza deficitului de iod.
Intervențiile pentru combaterea foamei ascunse și îmbunătățirea rezultatelor nutriționale se concentrează, în general, pe femei, sugari și copii mici.
Dieta săracă stă cel mai adesea la baza foamei ascunse. Ceea ce mănâncă oamenii depinde de mulți factori, inclusiv prețurile relative și preferințele modelate de cultură, de factori geografici, de mediu și de sezon.
Victimele foamei ascunse pot să nu înțeleagă importanța unei diete echilibrate, hrănitoare.
Și nici nu își pot permite sau accesa o gamă largă de alimente nutritive, cum ar fi alimente de origine animală (carne, ouă, pește și lactate), fructe sau legume.
Dar, cel mai surprinzător, la noi în țară, este ca aceasta foame ascunsă apare din ce în ce mai frecvent la populația cu posibilități materiale, care consideră că a dedica timp gătitului sau luatului meselor în tihna este o pierdere de timp.
Se manâncă pe fugă, alimente de slabă calitate nutrițională deoarece nimeni nu vrea să se gândească dacă acel aliment îi furnizează și altceva înafară de placere gustativă.
În tot acest timp organismul este flămând de micronutrienți cruciali întreținerii reacțiilor biochimice normale din organism.
Foamea ascunsă nu poate fi ignorată nicăieri – nici în țările cu venituri mici, nici în mediile cu venituri mari. Cei afectați pot suferi consecințele ireversibile ale dezvoltării precare a creierului, a apariției unei funcției imunitare reduse și a productivității scăzute a muncii.
Comunitățile vor simți impactul efectelor inclusiv prin creșterea economică redusă și împovărarea sistemului de asistență medicală cu probleme de sănătate care pot fi prevenite, și care de fapt sunt legate de alimentație.
Deși fortificarea alimentară nu este o abordare de sine stătătoare – diversitatea dietetică și accesul accesibil la alimente nutritive rămân esențiale în lupta împotriva malnutriției. Educarea populației este de asemenea, esențială și poate ajuta la furnizarea unor aporturi semnificative de micronutrienți prin pregătirea mamelor pentru sarcini sănătoase și pentru a hrăni adecvat copiii.
Săritul peste mese este de netolerat. Oamenii adesea sar mesele pentru că sunt foarte ocupați sau încearcă să slăbească. Dar modul în care sar mesele și cantitatea pe care o vor mînca la următoarea masă, le pot afecta sănătatea generală.
Datele științifice despre săritul meselor au fost confuze. În unele studii, postul a dus la beneficii metabolice măsurabile pentru persoanele obeze, iar în studiile la animale, hrănirea și postul intermitent reduce incidența diabetului și îmbunătățește anumiți indicatori ai sănătății cardiovasculare. Chiar și așa, mai multe studii de observație și experimente pe termen scurt au sugerat o asociere între săritul mesei și sănătatea precară.
Cercetătorii au descoperit că săritul meselor în timpul zilei și consumul unei mese mari seara a dus la modificări metabolice potențial riscante. Cei care procedează așa au un nivel ridicat de glucoză în condiții de repaus alimentar și un răspuns întârziat la insulină – condiții care, dacă persistă pe termen lung, ar putea duce la diabet.
Sărirea meselor ca parte a unui plan alimentar controlat elaborat de nutriționiști și care are ca rezultat un aport mai mic de calorii poate duce la o sănătate mai bună.
Cu toate acestea, săritul meselor în timpul zilei și apoi supraalimentarea la masa de seară determină modificări metabolice dăunătoare în organism.