Category Articole blog

Coronavirusurile (CoV-urile) sunt virusuri ARN, denumite astfel datorită aspectului de coroană pe care îl au la examinarea sub microscopul electronic (din latină coronam = coroană). Subfamilia din care fac parte este Orthocoronavirinae din familia Coronaviridae (ordinul Nidovirales). Există patru genuri de CoV-uri: Alfacoronavirusuri (alphaCoV), Betacoronavirusuri (betaCoV), Deltacoronavirusuri (deltaCoV) și Gammacoronavirusuri (gammaCoV).

Caracterizarea genomică a arătat că alfaCoV și betaCoV sunt răspândite de la lilieci și rozătoare, în timp ce deltaCoVs și gammaCoV sunt originare de la speciile aviare.

Membrii acestei mari familii de virusuri pot provoca boli respiratorii, enterice, hepatice și neurologice la diferite specii de animale, inclusiv cămile, bovine, pisici și lilieci. Până în prezent, au fost identificate șapte CoV-uri umane. Unele dintre CoV au fost identificate la mijlocul anilor 1960, în timp ce altele au fost detectate doar în noul mileniu.

2% din populație: purtători sănătoși ai unui coronavirus

În general, estimările sugerează că 2% dintre indivizii unei populații sunt purtători sănătoși ai unui CoV și că aceste virusuri sunt responsabile pentru aproximativ 5% până la 10% din infecțiile respiratorii acute.

Printre CoV-urile umane obișnuite se întâlnesc: HCoV-OC43 și HCoV-HKU1 (betaCoV); HCoV-229E și HCoV-NL63 (alfhaCoV). Ele pot provoca răceli obișnuite și auto-limitarea infecțiilor respiratorii superioare la persoanele imunocompetente. La subiecții imunocompromiși și la vârstnici, pot apărea infecții ale tractului respirator inferior.

Alte COV-uri umane: SARS-CoV, SARS-CoV-2 și MERS-CoV (betaCoV). Acestea provoacă epidemii cu severitate clinică variabilă care prezintă manifestări respiratorii și extra-respiratorii. În ceea ce privește SARS-CoV, MERS-CoV, rata mortalității este de până la 10%, respectiv 35%.

Noul SARS-CoV-2 (COVID-19) aparține categoriei betaCoV. Noul virus a fost denumit inițial „2019-nCoV” și apoi i s-a schimbat numele în SARS-CoV-2 de către Coronavirus Study Group (CSG) al Comitetului internațional pentru taxonomia virușilor (ICTV), deoarece s-a dovedit a fi înrudit cu virusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV).

Ca și celelalte COV, este sensibil la razele ultraviolete și la căldură. Mai mult, aceste virusuri pot fi efectiv inactivate de solvenți lipidici, incluzând eter (75%), etanol, dezinfectant conținând clor, acid peroxiacetic și cloroform. Nu sunt distruse de clorhexidină.

Transmiterea de la om la om a SARS-CoV-2 are loc în principal între membrii familiei, inclusiv rudele și prietenii care au avut contactat apropiat/strâns cu pacienții sau cu purtătorii asimptomatici.

Perioada de incubație COVID-19: de la 3 zile la 2 săptămâni

Pe baza datelor obținute de la primele cazuri din Wuhan și a investigațiilor efectuate de CDC-ul din China și CDC-urile locale, timpul de incubație ar putea fi, în general, de la 3 până la 7 zile, dar poate ajunge și până la 2 săptămâni, deoarece cel mai lung timp de la infecție până la apariția simptomelor a fost de 12,5 zile (95% CI, de la 9.2 la 18). Datele arată că această nouă epidemie s-a dublat la fiecare șapte zile, în timp ce numărul de reproducere de bază (R0 – numărul de reproducere de bază al unei infecții ) este de 2,2. Cu alte cuvinte, în medie, fiecare pacient transmite infecția către alte 2,2 persoane. De remarcat, estimările R0 ale epidemiei SARS-CoV în 2002-2003 au fost de aproximativ 3. COVID-19 este contagios în perioada de latență. Este foarte transmisibil la vârstnici și la persoanele cu boli cronice, iar vârsta medie a pacienților îmbolnăviți a fost de 47-59 ani, dintre aceștia  41,9-45,7% fiind femei.

Genomul virusului codifică patru proteine structurale esențiale, incluzând glicoproteina spike (S), o proteină mică de înveliș (E – envelope), o proteină matricială (M) și o proteină a nucleocapsidei (N), precum și alte multe proteine accesorii, care interferează cu răspunsul imun înnăscut al gazdei. Deoarece legarea glicoproteinei SARS-CoV-2 Spike (S) și de receptorul ACE2 este o etapă critică pentru intrarea virusului, afinitatea virus-receptor este foarte intens studiată în prezent.

Modul de intrare al SARS-CoV-2 (COVID-19) în celule se face cu ajutorul receptorului pentru enzima 2 de conversie a angiotensinei (ACE2). Genomul virusului codifică patru proteine structurale esențiale, incluzând glicoproteina spike (S), o proteină mică de înveliș (E – envelope), o proteină matricială (M) și o proteină a nucleocapsidei (N), precum și alte multe proteine accesorii, care interferează cu răspunsul imun înnăscut al gazdei. Deoarece legarea glicoproteinei SARS-CoV-2 Spike (S) și de receptorul ACE2 este o etapă critică pentru intrarea virusului, afinitatea virus-receptor este foarte intens studiată în prezent.

În plămânul uman normal, ACE2 este exprimat pe celule epiteliale alveolare de tip Ⅰ și Ⅱ. Printre ele, 83% din celulele alveolare de tip II exprimă ACE2. Bărbații au un nivel ACE2 mai ridicat în celulele alveolare decât femeile. Asiaticii au un nivel mai mare de expresie ACE2 în celulele alveolare decât populațiile albe și afro-americane. Legarea SARS-CoV-2 pe ACE2 provoacă o expresie crescută a receptorului ACE2, care poate duce la deteriorarea celulelor alveolare. Deteriorarea celulelor alveolare poate, la rândul său, să declanșeze o serie de reacții sistemice și chiar moarte. Receptorul ACE2 este prezent în abundență și pe enterocitele intestinului subțire, ceea ce poate ajuta la înțelegerea căilor de infecție și a manifestărilor digestive ale bolii.

Care sunt manifestările infecției cu COVID-19?

Dintre manifestările clinice obișnuite, cele mai frecvente sunt: febra (88,7%), tusea (67,8%), oboseala accentuată (38,1%), producție de spută (33,4%), dificultățile de respirație (18,6%), durerile în gât (13,9%) și durerile de cap (13,6%). Mai puțin obișnuite sunt simptomele gastrointestinale: diareea (3.8%) și vărsăturile (5.0%).

Chinezii de la CDC au împărțit manifestările clinice ale bolii după severitatea sa:

  • Boala ușoară: non-pneumonie și pneumonie ușoară – în 81% din cazuri.
  • Boală severă: dispnee, frecvență respiratorie ≥ 30 / min, saturație de oxigen în sânge (SpO2) ≤ 93%, raport PaO2 / FiO2 [raportul dintre presiunea arterială a oxigenului PaO2 și fracția de oxigen inspirat, FiO2] <300 și / sau infiltrat pulmonar> 50% în 24 până la 48 de ore – în 14% din cazuri.
  • Boală critică: insuficiență respiratorie, șoc septic și / sau disfuncție multiplă de organe (MOD) sau insuficiență (MOF) – în 5% din cazuri.

Cum arată analizele celor infectați cu COVID-19?

Paraclinic,  majoritatea pacienților au avut număr normal sau scăzut de leucocite și limfocitopenie. În cazurile severe, s-a observat o creștere semnificativă a ureei și creatininei, a numărului de neutrofile, D-dimerilor, cu limfopenie marcată. În plus, factorii inflamatori, cum ar fi interleukinele IL-6, IL-10 și factorul de necroză tumorală (TNF-α), sunt crescuți, ceea ce indică starea sistemului imunitar al pacienților. Mai mult decât atât, imagistica a arătat că pe tomografia computerizată toracică se puteau observa arii mari de opacitate cu aspect de sticlă matifiată (56,4%) și opacitate bilaterală (51,8%), uneori cu o morfologie rotunjită și o distribuție pulmonară periferică. De remarcat că o parte dintre pacienți pot prezenta imagini CT normale.

Din păcate, aceste date se bazează pe studii inițiale asupra actualei pandemii și vor fi necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele de transmitere, timpii de incubație, cursul clinic și durata infecțiozității.

Cercetătorii din întreaga lume s-au reunit pentru a evalua sistematic terapeutica experimentală, deoarece există multe studii mici, care folosesc diferite metodologii, dar care nu ne pot oferi dovezile clare și puternice de care avem nevoie cu privire la tratamentele care ajută la salvarea de vieți.

Opțiuni terapeutice în gestionarea infecției cu coronavirus

Majoritatea opțiunilor terapeutice disponibile pentru gestionarea COVID-19 se bazează pe experiențele anterioare din tratarea SARS și MERS-CoV. Conform ghidurilor OMS, pacienții infectați vor primi îngrijiri suportive, inclusiv oxigenoterapia, terapia de reechilibrare hidroelectrolitică și antibiotice pentru tratarea infecțiilor bacteriene secundare. OMS recomandă, de asemenea, izolarea pacienților suspectați sau confirmați pentru COVID-19. Principalele medicamente terapeutice care ar putea fi eficiente în gestionarea COVID-19 includ Remdesivir, Lopinavir / Ritonavir sau în combinație cu interferon-β, plasmă convalescentă și anticorpi monoclonali (mAbs).  Cu toate acestea, înainte de a utiliza aceste medicamente pentru pacienții cu pneumonie COVID-19, trebuie efectuate studii clinice de eficacitate și siguranță. Prin urmare, OMS și partenerii săi organizează un studiu multicentric în care unele dintre aceste tratamente testate sunt comparate între ele, pentru a arăta care sunt tratamentele cele mai eficiente. Acest studiu mare, internațional, denumit studiul SOLIDARITĂȚII (SOLIDARITY), este conceput pentru a genera date solide și de încredere. Multe țări au confirmat deja că se vor alătura studiului SOLIDARITY – Spania, Elveția, Franța, Norvegia, Iran, Argentina, Bahrain, Canada, Africa de Sud și Thailanda.

Autor:Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu, doctor în biologie moleculară

Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu este doctor în biologie moleculară, medic specialist medicină de familie, consilier nutrițional și specialist siguranță alimentară, consilier nutrigenomică.

Bibliografie

Ashour HM, Elkhatib WF, Rahman MM, Elshabrawy HA. Insights into the Recent 2019 Novel Coronavirus (SARS-CoV-2) in Light of Past Human Coronavirus Outbreaks. Pathogens. 2020 Mar 4;9(3). pii: E186.

Baden LR, Rubin EJ. Covid-19 – The Search for Effective Therapy.N Engl J Med. 2020 Mar 18.

Guan WJ, Ni ZY, Hu Y, Liang WH, Ou CQ, He JX, et al. Clinical characteristics of coronavirus disease 2019 in China. N Engl J Med. 2020 Feb. 28

Guo YR, Cao QD, Hong ZS, Tan YY, Chen SD, Jin HJ, Tan KS, Wang DY, Yan Y. The origin, transmission and clinical therapies on coronavirus disease 2019 (COVID-19) outbreak – an update on the status.Mil Med Res. 2020 Mar 13;7(1):11.

https://www.who.int/dg/speeches/detail/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19—18-march-2020 Accessed 19th of March 2020

Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, et al. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J. 2020

Sun P, Lu X, Xu C, Sun W, Pan B.Understanding of COVID-19 based on current evidence.J Med Virol. 2020 Feb 25

Wang W, Tang J, Wei F. Updated understanding of the outbreak of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) in Wuhan, China. J Med Virol. 2020;92(4): 441–7

Wu Z, McGoogan JM. Characteristics of and Important Lessons From the Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) Outbreak in China: Summary of a Report of 72 314 Cases From the Chinese Center for Disease Control and Prevention. JAMA. 2020 Feb 24

Toate virusurile prezintă o variabilitate genetică remarcabilă, această proprietate datorându-se mutaţiilor frecvente apărute în genomul viral. Noul coronavirus, la fel ca toate celelalte virusuri, suferă și el mici modificări în genomul său.

Două tulpini SARS-CoV-2 circulă în același timp

Un studiu publicat recent a sugerat că noul coronavirus, SARS-CoV-2, a suferit deja mutații și că acum circulă cel puțin două tulpini, una mai mult și alta mai puțin agresivă, cele două forme fiind cunoscute ca tulpinile L și S. Aceste afirmații sunt făcute de un grup de cercetători chinezi care au analizat genomul SARS-CoV-2 din probele prelevate de la 103 pacienți din orașul Wuhan care aparține de provincia Hubei a Chinei. Ei descriu tipul L (prevalență 70%) pe care îl consideră mai agresiv și susțin că prevalența acestei tulpini a început să scadă după începutul lunii ianuarie. Tipul S (prevalență 30%) este considerat mai vechi, dar și mai răspândit decât tipul L, deoarece intervenția umană, cum ar fi carantinele și distanțarea socială, ar contribui la reducerea capacității tipului L de a se răspândi.

Afirmațiile chinezilor sunt combătute de Nathan Grubaugh, un epidemiolog la Yale, care a declarat că concluziile autorilor sunt pure speculații. El susține că mutațiile la care au făcut referire autorii studiului au fost incredibil de mici – de ordinul a câteva nucleotide, ceea ce este nesemnificativ pentru SARS-CoV-2 care are o lungime de aproximativ 30.000 de nucleotide. El susține că majoritatea acestor mutații afectează negativ virusul. Dacă mutațiile nu sunt benefice pentru virus, ele sunt de obicei eliminate prin selecția naturală, mecanismul de evoluție prin care organismele mai bine adaptate mediului lor tind să supraviețuiască. Deci, pentru ca un virus să devină mai virulent sau să se transmită mai ușor, ar terbui să sufere mutații la nivelul mai multor gene. În ciuda ratelor mari de mutație pe care le suferă virusurile, Grubaugh susține că este neobișnuit să găsești virusuri care își schimbă modul de transmitere între oameni pe astfel de perioade scurte de timp.

E nevoie de timp pentru a ști cum evoluează virusul

Pe de altă parte, autorii din China recunosc că datele din studiul lor sunt „încă foarte limitate” și trebuie să urmărească seturi de date mai mari pentru a înțelege mai bine cum evoluează virusul.

Grubaugh consideră că este timpul să ne modelăm concepția despre mutații, deoarece acestea nu sunt indicatori pentru noi caracteristici virale extravagante și devastatoare. Deci, nu mutațiile ar trebui să ne preocupe în acest moment, ci stoparea pandemiei.

Conf. Dr. Sanda-Maria Crețoiu este doctor în biologie moleculară, medic specialist medicină de familie, consilier nutrițional și specialist siguranță alimentară, consilier nutrigenomică.

Bibliografie

Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, et al. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei Province. Chin Med J. 2020.

Grubaugh ND, Petrone ME, Holmes EC. We shouldn’t worry when a virus mutates during disease outbreaks. Nat Microbiol. 2020 Feb 18.

Cu toții cunoaștem cazuri sau am trecut prin perioade în care orice am face legat de dieta noastră, fie nu reușim să slăbim, fie dezvoltăm tot felul de tulburări digestive respectând un anumit regim alimentar, fie ne simțim devitalizați și nu reușim deloc să ne eliberăm poftele care au dus la acumularea de kilograme. Care este legătura subtilă dintre ceea ce mâncăm și greutatea pe care o avem?

Dr. Sanda Crețoiu, Conferențiar Universitar în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București, este alături de Simona Dragomir pentru a ne dezvălui subtilitățile legăturii dintre kilogramele în plus, dietă și microbiom.

Cauzele ascunse ale problemelor cu greutatea?

Obezitatea este o stare de fapt a zilelor noastre. Numărul persoanelor supraponderale crește în fiecare zi. Studiile arată că, în ultimii 21 de ani, supraponderalitatea și obezitatea au explodat. Foarte puține cazuri de obezitate sunt din cauze genetice. Stilul de viață este principalul responsabil.

  • Tot în ultimii 21 de ani, antibioticele apărute pe piață sunt din ce în ce mai diverse și au un spectru foarte larg. Fiind de multe ori recomandate chiar și atunci când nu este cazul, distrugerea florei microbiene intestinale și creșterea rezistenței bacteriilor este inevitabilă. În plus, uneori, antibioticele sunt administrate fără realizarea unor antibiograme, ceea ce duce la tratamente recurente și fără succes, infinit mai distructive. Cu cât administrarea antibioticelor în mod masiv este făcută la vârste mici, cu atât vom vedea mai multe probleme de greutate, chiar începând din copilărie.
  • O altă greșeală, legată tot de antibiotice, este că sunt recomandate cure de probiotice doar pe perioada tratamentului. Flora intestinală are însă o perioadă vastă de refacere. Administrarea probioticelor trebuie să fie făcută pe o durată de cel puțin 3 luni după un tratament de acest tip.
  • Dieta deficitară este, ca în multe ale probleme, cauza primă. Alimentele foarte procesate, bogate în carbohidrați și grăsimi dăunătoare sunt principalele alimente care alcătuiesc dieta de azi. Flora intestinală își pierde echilibrul, iar o floră dezechilibrată poate duce la încetinirea digestiei, la acumularea de toxine. Există mitul persoanelor care nu se îngrașă, deși mănâncă orice. Desigur, există și o componentă genetică în aceste situații. Ceea ce vom observa însă, dacă analizăm dieta acestor persoane, este că ele consumă alimente care ajută flora intestinală: murături, alimente fermentate, borș etc.
  • Antiacidele au și ele un rol dăunător. Ca rezultat al absenței acidului clorhidric apar dezechilibre ale florei care întrețin simptomele: balonare, eructații, pofte necontrolate etc.
  • Stresul și lipsa odihnei de calitate (cel puțin 8 ore pe noapte), precum și obiceiurile nesănătoase sunt și ele printre principalele cauze care ne aduc în fața dezvoltării unei microflore ce nu lucrează în avantajul nostru.
  • Nu este important doar ceea ce mănânci, ci și ordinea meselor. Nu vă începeți ziua direct cu cafeaua și nu săriți peste mese. Ora potrivită pentru prânz este între 13.00 și 15.00, iar cina nu trebuie să depășească ora 20.30. Evitați consumul de fructe sau dulciuri seara, sunt una dintre principalele cauze ale insomniilor și ale odihnei slab calitative.

Ce putem face pentru a ne echilibra microflora?

  • Primul pas, ca în orice problemă, este să acceptăm că există o problemă. Uneori, mai ales în cazul în care și alte persoane din familie se confruntă cu aceste probleme, avem tendința să spunem că pur și simplu așa funcționează organismul nostru. Este bine să învățăm să citim semnalele oferite de corpul nostru. Creșterea în greutate, oboseala exagerată, balonările și durerile abdominale inexplicabile nu sunt parte din normalitate.
  • Pasul următor este, de multe ori, apelarea la un specialist care poate aplica teste de microbiom și teste pentru alergii și intoleranțe alimentare pentru a vedea gradul de inflamare de la nivel intestinal, starea digestiei, procesele enzimatice, riscul existenței sângelui în scaun, prezența anumitor paraziți și multe altele. În baza acestor teste, specialistul ne va face o dietă personalizată și ne va recomanda și suplimentele de care avem nevoie. De exemplu, există persoane care au un surplus natural de Lactobacilus. Luând la întâmplare probiotice pe bază de Lactobacilus nu vor face decât să își agraveze dezechilibrul. La fel, persoanele care vor constata, în urma testărilor, că au un exces de Candida în organism, nu trebuie să ia suplimente pe bază de inulină pentru că aceasta ajută la dezvoltarea Candidei.

Însă principalul lucru pe care trebuie să îl facem pentru a obține echilibrarea este să acceptăm că nu se poate face fără schimbare. De îndată ce acceptăm că trebuie să renunțăm la viața așa cum o știam, adaptarea și rezultatele se obțin mult mai ușor.

Fiecare persoană prezintă un microbiom unic asemeni unei amprente digitale. În momentul în care acest microbiom este pertubat poate crea o serie de probleme, inclusiv declanșarea unor boli autoimune, boli inflamatorii intestinale, fiind asociat chiar cu autism sau schizofrenie. Conf. Univ. Dr. Sanda Maria Crețoiu, cadru didactic la UMF Carol Davila, a declarat pentru 360medical.ro că ,,acest microbiom este foarte important, deoarece menținerea integrității sale este responsabilă de starea de bine pe care o avem.” 

În momentul în care apar tulburări la nivelul microbiomului, starea noastră poate varia în funcție de gravitatea perturbării de la modificări psihice până la modificări foarte grave, atrage atenția dr. Sanda Maria Crețoiu.

Simptomele microbiomului perturbat nu sunt specifice

Medicul spune că simptomele nu sunt specifice, iar manifestările nu apar doar la nivel intestinal, așa cum s-ar putea crede. Oamenii pot avea mintea încețoșată, respirație urât mirositoare, dureri articulare, la care se pot adăuga evident simptomele de la nivel digestiv cum ar fi balonările, alternanța între diaree și constipație.

Pentru că există simptome comune mai multor boli, ,,medicii ar trebui să încerce să facă o anamneză detaliată, să vadă de când datează aceste simptome și să cerceteze literatura să vadă dacă sunt descrise simptome care asociază o disbioză la nivel intestinal”, e de părere Conf. Univ. Dr. Sanda Maria Crețoiu, de la departamentul de Biologie Celulară, Moleculară si Histologie  al Universității de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila” București.

Dieta, un rol foarte important în bolile autoimune și bolile inflamatorii intestinale

Medicii care tratează bolile gastrointestinale și autoimune trebuie să colaboreze foarte mult cu un nutriționist pentru că în aceste patologii dieta joacă un rol foarte important.

,,În anumite situații dietele sunt chiar specifice și dau rezultate. Bineînțeles că medicii pot recomanda pacienților lor să se îndrepte către o clinică care efectuează test de microbiom pentru că administrarea în orb a acestor probiotice uneori poate face mai mult rău decât bine. De aceea, e nevoie să știm cu ajutorul unui test de microbiom care dintre tulpinile bacteriene sunt proliferate în exces sau care sunt deficitare”, a precizat medicul Sanda Crețoiu, președintele asociației PAN (Physician Association for Nutrition) România, afiliată PAN International.

Ce sunt fructele climacterice?

Ai vrut vreodată să arunci un fruct pentru că a început să putrezească?

Coacerea fructelor este escortată de o serie de evenimente biochimice, care includ modificări ale zahărului, acidității, culorii, texturii și volatilității aromelor, care sunt vitale pentru calitatea senzorială. Coacerea unor fructe apare atunci când enzimele precum pectinaza și amilaza descompun amidonul și pectina. Aciditatea fructelor crește odată cu maturarea, dar creșterea nivelului de aciditate este urmată de modificarea fermității fructului. Consecința este înmuierea și îndulcirea fructului. Un alt factor esențial pentru maturizarea fructelor este etilena, un gaz natural, un fitohormon produs de fruct care declanșează și promovează procesul de maturare.

Pe scurt, procesul de maturare este urmat de obținerea unui fruct mai dulce, mai puțin verde și mai moale.

Fructele sunt împărțite în două grupe în conformitate cu mecanismele care stau la baza procesului de maturare. Fructele climacterice se caracterizează printr-o creștere legată de maturizarea respirației și de producerea de etilenă. Prin contrast, fructele non-climatice, sunt definite prin absența vârfului respirator asociat cu apariția etilenei.

Fructele climacterice – cele care pot fi coapte după ce au fost culese – produc mult mai mult etilenă decât fructele non-climacterice, care nu se mai pot coace după ce au fost îndepărtate de plantă. Unele fructe, cum ar fi merele și bananele, produc și mai multă etilenă față de alte fructe climacterice.

Dacă ești nerăbdător ca un fruct climacteric să se coacă, poți accelera procesul prin plasarea fructului într-o pungă de hârtie maro pentru a concentra etilena sau îl poți plasa chiar în vecinătatea unui măr sau a unei banane coapte.

Scăderea aromei fructelor se explică prin obținerea de soiuri care produc cantități reduse de etilenă pentru a preveni coacerea rapidă.

Fructele precum perele și piersicile sunt climacterice și se vor coace în timp. Pe de altă parte, fructele non-climacterice, cum ar fi căpșunile, au făcut deja cea mai mare parte a maturării lor pe plantă și vor încetini după ce au fost culese. Știind ce fructe se vor coace sau care ar putea fi în pericol de putrezire, te poate ajuta să determini când să le mănânci.

Mai jos este o listă de fructe comune, climacterice și non-climacterice, care te va ajuta să alegi fructele potrivite la momentul potrivit.

Fructele climacterice

Mere, banane, mango, papaya, pere, caise, piersici, prune, avocado, guave, nectarine, fructul pasiunii, afine, cantalup, roșii.

Fructe non-climacterice

Citrice, cum ar fi grapefruit-urile și lămâile, fructele de pădure precum zmeura, căpșunile și cireșele, struguri, ananasul, pepenele galben (inclusiv pepene verde), rodiile.

Ce este piramida alimentară?

Piramida alimentară este de fapt o reprezentare grafică, sub forma unui triunghi, a standardelor nutriționale. Ea ne indică cantitățile și tipurile de alimente necesare zilnic pentru menținerea stării de sănătate și pentru prevenirea sau reducerea riscului de dezvoltare patologiilor legate de alimentație. Piramida alimentară este concepută pentru a face mai ușor mâncatul sănătos. Alimentația sănătoasă vizează obținerea cantității corecte de nutrienți – proteine, grăsimi, carbohidrați, vitamine și minerale de care ai nevoie pentru a te menține o stare bună de sănătate.

Deoarece diferite alimente au valori nutriționale diferite, nu este posibilă obținerea tuturor nutrienților de care avem nevoie dintr-o singură hrană. Potrivit Piramidei alimentare sănătoase, trebuie să mâncăm o varietate de alimente din toate grupurile de hrană, precum și în cadrul fiecărui grup, pentru a obține elemente nutritive diferite și pentru a ne satisface nevoile zilnice.

Mâncarea prea multă sau prea puțină nu este bună pentru sănătatea noastră. În fiecare zi, avem nevoie de o cantitate specifică de nutrienți pentru a menține o stare de sănătate optimă. Dacă nu mâncăm suficient apare sub-nutriția și simptomele diferitelor deficiențe; obezitatea poate fi obținută atunci când consumăm o cantitate excesivă de orice fel de alimente. Prin urmare, trebuie să mâncăm cantitatea potrivită de alimente pentru a rămâne sănătoși.

În Piramida alimentară, fiecare grupă de alimente este reprezentată vizual pentru a ușura sfatul nutrițional practic. Numărul de porții ce trebuie consumate zilnic este de asemenea etalat. Variația dintre minim și maxim în ceea ce privește numărul de porții depinde de nevoile energetice și de preferințele alimentare individuale. Fiecare persoană trebuie să consume numărul minim de porții din fiecare grupa de alimente, astfel încât să existe un aport adecvat de macro- și micronutrienți.

Piramida alimentară reprezintă echilibrul, varietatea și moderația cu care este necesar să consumăm alimentele. Ea pune accent pe consumul cerealelor, legumelor și fructelor ca fundament al alimentației și al menținerii sănătății. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, având un conținut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr și sodiu. Notabil este și faptul ca acestea pot reduce riscul de apariție a bolilor cronice (diabet zaharat, boală coronariană, cancer, etc). Alimentele de la baza piramidei trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză, carne și produse din carne cu un conținut scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în al treilea nivel al piramidei. În ultima perioadă se pune accent pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roșii (care tind să urce în partea superioară a piramidei). Vârful piramidei este reprezentat de grăsimi și de produse zaharoase și nu are atașate recomandări în ceea ce privește numărul de porții, ci doar mențiunea de a fi consumate rar și în cantități mici. Grăsimile saturate sunt de evitat și este suficientă consumarea unei cantități moderate de sare și produse zaharoase. Alcoolul, dacă este consumat, trebuie sa se rezume la cantități mici.

Ce presupune o alimentație sănătoasă

  • Mănâncă cel mai mult – cereale (40%)
  • Mănâncă mai mult – legume și fructe (35%)
  • Mănâncă moderat – carne, pește, ouă și alternative (inclusiv fasole uscată), lapte și alternative
  • Mănâncă mai puțin – grăsime / ulei, sare și zahăr
  • Beți în cantitate suficientă de lichid (inclusiv apă, ceai, supă clară, etc) în fiecare zi

Conform recomandărilor Ministerului Sănătății, Piramida alimentară actuală are drept obiectiv obținerea majorității energiei din carbohidrați, limitând aportul de grăsimi. În linii generale, Piramida alimentară cuprinde următoarele grupe de alimente:

1. Pâine, cereale, orez și paste (6-11 porții pe zi)

2. Legume și vegetale (3-5 porții pe zi)

3. Fructe (2-4 porții pe zi)

4. Lapte și derivate (2-3 porții pe zi)

5. Carne, pește, ouă (2-3 porții pe zi)

Piramida alimentară pentru copii (cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani)

  • Cereale: 1,5 – 3 boluri
  • Legume: cel puțin 1,5 porții
  • Fructe: cel puțin 1 porție
  • Carne, pește, ouă și alternative: 60 – 120 g
  • Lapte și alternative: 2 porții
  • Grăsime / ulei, sare și zahăr: foarte puțin
  • Lichide: 4 – 5 pahare

Piramida alimentară pentru copii (cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani)

  • Cereale: 3 – 4 boluri
  • Legume: cel puțin 2 porții
  • Fructe: cel puțin 2 porții
  • Carne, pește, ouă și alternative: 120 – 200 g
  • Lapte și alternative: 2 porții
  • Grăsime / ulei, sare și zahăr: puțin
  • Lichide: 6 – 8 pahare

Piramida alimentară pentru adolescenți (cu vârsta între 12 și 17 ani)

  • Cereale: 4 – 6 boluri
  • Legume: cel puțin 3 porții
  • Fructe: cel puțin 2 porții
  • Carne, pește, ouă și alternative: 200 – 300 g
  • Lapte și alternative: 2 porții
  • Grăsime / ulei, sare și zahăr: puțin
  • Lichide: 6 – 8 pahare

Piramidei alimentare pentru adulți

  • Cereale: 3 – 8 boluri
  • Legume: cel puțin 3 porții
  • Fructe: cel puțin 2 porții
  • Carne, pește, ouă și alternative: 200- 320 g
  • Lapte și alternative: 1 – 2 porții
  • Grăsime / ulei, sare și zahăr: puțin
  • Lichide: 6 – 8 pahare

Piramida alimentară pentru persoanele în vârstă

  • Cereale: 3 – 5 boluri
  • Legume: cel puțin 3 porții
  • Fructe: cel puțin 2 porții
  • Carne, pește, ouă și alternative: 200 – 250 g
  • Lapte și alternative: 1 – 2 porții
  • Grăsime / ulei, sare și zahăr: puțin
  • Lichide: 6 – 8 pahare

“Nu știu ce se întâmplă, mereu am fost sănătos tun și am mâncat orice!” 
Despre alergii și intoleranțe alimentare, despre importanța testelor specifice atât la copii cât și la adulți și despre cum stilul modern de viață ne afectează toleranța la anumite alimente vorbim cu Conf. Dr. Sanda Crețoiu și Simona Dragomir, la Ziarul de Sănătate.

Dacă te numeri printre cei care știu că refacerea florei intestinale este necesară doar după tratamentele cu antibiotice, este important să vezi acest material, realizat alături de Conf. Dr. Sanda Crețoiu și Simona Dragomir!

Fiecare dintre noi s-a simțit la un moment dat vlăguit, lipsit de putere și fără chef de viață sau muncă.

Auzim din ce în ce mai des despre vampiri energetici!

Daca sunt sau nu reali este greu de verificat!

Dar, cu siguranță ceea ce putem controla sunt hoții de energie care depind de noi înșine, cei care implică dieta și stilul de viață.

Iată mai jos o schemă ilustrativă: